Emblema Liceului
VASILE T. LOVINESCU( tatăl criticului )
Locuinţa criticului din Str. Câmpineanu
|
EUGEN LOVINESCU a urmat cursurile gimnaziale la Fălticeni, fiind coleg cu viitorii scriitori M. Sadoveanu şi I. Dragoslav.
Ca student a vizitat Grecia, în cadrul unei excursii organizată de Gr. Tocilescu
1904–1906 – Eugen Lovinescu colaborează la Ziarul „Epoca“ al lui T. Pisani; textele publicate sunt adunate în 1906, în cele două volume de „Paşi pe nisip“; în acelaşi an sunt încredinţate tiparului dramele „De peste prag“ şi „Nuvelele“.
1910 – reîntors definitiv din străinătate, Lovinescu îşi trece docenţa în literatura română la Universitatea din Bucureşti, iar toamna ţine un curs liber la universitate, totodată fiind numit şi profesor de latină la Liceul Matei Basarab din Bucureşti. 19 aprilie 1919 – Lovinescu, în plină maturitate, apropiindu-se de 40 de ani, scoate revista „Sburătorul“ (de scurtă durată, în trei serii intermitente 1919–1921, 1921–1922, 1926–1927) şi iniţiază, în locuinţa criticului din Str. Câmpineanu, cenaclul literar cu acelaşi nume (de lungă durată – un sfert de veac) care va juca un rol important în afirmarea modernismului beletristic. 1942 – cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, apare la Editura „Vremea“, Bucureşti, un volum omagial închinat criticului de Şerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, Vladimir Streinu şi Tudor Vianu.
Nimeni nu va putea scrie în viitor istoria literaturii române în ultimul sfert de veac, fără a ţinea seama de contribuţia domnului Lovinescu. O mare parte din creaţia literară a epocii a trecut prin filtrul criticului, care s-a pronunţat totdeauna despre ea, pe care foarte deseori a văzut-o născându-se. |